Am participat astazi cu mare drag la o manifestare bilingva de poezie...Este vorba despre proiectul "Traducere si interculturalitate" desfasurat la Craiova, sub atenta ghidare a catedrei de franceza a Facultatii de Litere, proiect ce a constat in traducerea unor poezii din franceza a doi poeti belgieni Marc Dugardin si Jean-Luc Wauthier. Acum, suntem deja la partea a doua a proiectului si traducem din romana in franceza poezii a doi poeti romani, olteni (cei pe care ii traduc eu) Irina Mavrodin si Ioana Dinulescu. Dar asta va voi povesti alta data...
Acum sa ne intoarcem la frumoasa manifestare de astazi. Cu emotii si nerabdare am intrat in incinta teatrului Marin Sorescu si am urcat la foaierul teatrului, impreuna cu iubitul meu drag, Ovidiu, caruia ii datorez pozele frumoase de azi. Dar mare parte din atentia mea a fost complet captivata de poeziile si vorbele pline de insemnatate ale poetilor belgieni. Mai intai, Jean-Luc Wauthier a vorbit despre poezia belgiana si despre caracterul sau individualist si feminin in acelasi timp. Exista chiar "un curent feminin" care prezinta femeia cu dorinte fizice si spirituale, dicotomia "amour interdit-amour physique".
Apoi, dupa ce noi, traducatorii am recitat din poeziile traduse, (unde am tremurat de emotie dar mi-a iesit bine pana la urma, Marc Dugardin spunandu-mi confidential ca am simtit poezia lui asa cum a simtit-o si el, ceea ce mi-a facut o enorma placere), am asistat la un moment cu adevarat artistic, moment in care doi actori de la Teatrul National, ne-au impresionat cu recitalul lor. Interpretarea plina de forta, tonalitati surprinzatoare si gesturi ce te faceau sa tresari, ale lui Angel Rababoc, m-au incremenit pentru cateva minute.
M-am umplut de poezie si buna stare, si cred ca lucrul acesta se va rasfrange intr-un poem...mai tarziu...Acum inca mai savurez momentul de azi si dedicatia poetului Marc Dugardin pe una din foile pe care am lucrat traducerile...
"pour une voix si sensible, si juste prêtée à mes poèmes"
bien cordialement, Marc
Si acum pentru ca mi-a marturisit ca aceasta poezie ii place in mod special, am sa o impartasesc si cu voi:
la bonté non plus
ne fut pas épuisée
ni cela
que l'oubli même
a entendu
l'oiseau se tenait
sur le bord du reniement
et quelqu'un est venu
avec la réponse et le pain
nici bunatatea
nu a avut sfarsit
nici acest lucru
pe care uitarea insasi
l-a auzit
pasarea se sprijinea
de marginea renegarii
si cineva a venit
cu raspunsul si painea
Un comentariu:
A fost cu adevarat sublim. Noroc cu Mihaela ca ma mai scoate si pe mine la evenimente destea mondene ;)
Trimiteți un comentariu